Suptul degetului mare sau folosirea prelungită a suzetei este un mecanism normal de liniștire și calmare pentru majoritatea sugarilor. Cu toate acestea, din punct de vedere stomatologic, dacă obiceiul nu este abandonat la un interval critic (ideal în preajma vârstei de 2.5 – 3 ani), presiunea creată asupra structurilor moi din guriță determină modificări devastatoare ale erupției maxilofaciale.
Modificările generate – „Ocluzia deschisă” (Open-Bite)
Fiecare copil trage diferit. Forța constantă și direcționarea specifică a degetului sprijinit în cerul gurii timp de ore în șir în timpul somnului duc invariabil la următoarele efecte mecanice:
- Bolta palatină ("Cerul gurii") devine adâncă și boltită puternic ("în formă de V"). Drept urmare, maxilarul superior își oprește creșterea la lățime și devine extrem de îngust, ca un bot de rozătoare.
- Ocluzie frontală deschisă: Copilul închide gura strâns și calcă pe masele, dar pe mijloc (în zona incisivilor) rămâne un gol circular masiv perfect format pe lățimea degetului - prin care el chiar poate să scoată limba fară să descleșteze fălcile.
- Proclinația: Dinții superiori pur și simplu migrează forțați complet în față, creând un profil extrem de „ieșit” deasupra buzei.
Tratamente interceptoare, încurajari și blândețe
Niciodată un copil nu trebuie pedepsit sau șicanat, deoarece dependența se traduce într-un act de siguranță emoțională.
Ortodonții experți SanteDent vor implementa pentru început calendare stimulative (Zile Libere de Supt), mici proteze de amintire (manșetă purtată noaptea) sa chiar aplicarea unui simplu aparat miofuncțional ("Scut lingual") un „gărduț” nedureros fixat pe cerul gurii care blochează complet ca degetul să găsească acel sprijin plăcut de care bebelușul se agăța fizic, determinându-l astfel curând din reflex pur să renunțe pentru totdeauna.